BASARABIA PAMANT ROMANESC - file de istorie

Basarabia - PĂMÂNT ROMÂNESC de Sandu Balţescu

Plai românesc, parte de Rasarit a Tarii Moldovei, a lui Stefan cel Mare, a strabunilor si urmasilor sai, Basarabia a fost anexata puterii rusesti în mod abuziv, la început de secol XIX. Mutând hotarul, împotriva celor firesti dela Nistrul învolburat, strajerul pazitor de veacuri al tuturor navalirilor, si a vitregiilor timpurilor, la Prutul linistit, purtator de datini si traditii românesti, s-a facut nu numai o mare nedreptate, ea este ca o taietura adânca si dureroasa în trupul viu al natiunii române.

În jocul diplomatic al Marilor Puterii, Tarile Române erau sub controlul Portii otomane dar aveau un asa-zis protectorat rusesc în fata ei. În timpul razboiului din 1806 - 1812 dintre Rusia si Imperiul Otoman, la întrevederea din 1808 de la Erfurt, Napoleon I Bonaparte a sprijinit ideea tarului Alexandru I (1801-1825) de a ocupa Tarile Române. Datorita unor complicatii diplomatice si a rezistentei Portii Otomane l-au determinat pe tar sa se margineasca doar la Moldova , pâna la Siret, iar apoi numai pâna la Prut .

În tratativele de pace de la Bucuresti din 1812, purtate prin intermediul bogatului negustor Manuc-Bei, dragomanul Dumitrache Moruzi a fost cumparat cu bani grei de catre rusi tainuind sultanului o scrisoare a lui Napoleon care informa poarta despre începutul campaniei sale împotriva Rusiei. Prin pacea de la Bucuresti din 1812, teritoriul dintre Prut si Nistru a fost anexat de Rusia sub denumirea de Basarabia.

Mentionam ca tarile române au devenit vecine prin Nistru cu rusii abia în 1792 în timpul domniei împaratesei Ecaterina a II-a (1763-1796) sotia lui Petru al III-lea. Dupa ce îsi asasineaza sotul, ea conduce destinele Rusiei si anexeaza de la Polonia Lituania iar de la Turci Crimeea, întinzându-si stapânirea pâna la Nistru.

Traversând un secol, Basarabia înstrainata, cu statut de „gubernie” în cadrul Imperiului Romanovilor, confruntata cu mari incercari de deznationalizare si colonizare cu populatie slava, a stat lânga trupul mamei s'a întristat, a suferit s-a bucurat, a admirat, si a sprijinit asa cum s-a putut, Unirea Principatelor Române, Razboiul de Independenta, declararea României Regat, cu speranta nestramutata ca într-o zi se va întorce acasa.

Evenimentele I-ului razboi mondial, au fost intâmpinate de Basarabia cu dorinta arzatoare de a se reuni în fapt si în cuget cu trupul românesc. A fost prima din provincii care a inaugurat procesul maret de întregire nationala a statului român, astfel ca, in 25 Septembrie 1917, s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Tarii. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar presedinte ales Ioan Inculet.

Dupa 6 luni de pregatiri febrile, la 27 Martie 1918 orele 5 p.m. a avut loc Adunarea Sfatului Tarii. În sala au fost prezenti toti membrii cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, fauritorul României Mari. Într-un entuziasm general s-a declarat unirea Basarabiei cu tara mama.
A urmat o perioada interbelica când România în granitele ei firesti se bucura de respect si consideratie în Europa si în lumea toata.

Dar o alta lovitura, prin odiosul tratat Ribbentrop-Molotov, din Iunie 1940 Basarabia a fost din nou rapita. Îndura arestari, deportari, munci fortate, familii dezmembrate, biserici pustii, cimitire fara cruci.

Sfârsitul anilor '80, vesteste caderea comunismului, iar Basarabia devine independenta. Asa cum era firesc, puterea de la Bucuresti trebuia sa-si aduca fratii acasa. Multumindu-se cu actiuni sentimentale, Basarabia s-a trezit iar singura si parasita. Noi si vechi structuri de tip securisto-comuniste, pun stapânire pe ea.

BASARABIA

Unirea Basarabiei cU PATRIA MAMĂ- Prof dr Cezar Vasiliu - Univ. Sherbrooke - Canada

Istoria fiecarui popor consemneaza momentele principale ale aparitiei, dezvoltarii si realizarii sale. Daca ar fi sa cautam un an providential pentru noi, românii, apoi fara îndoiala acesta este 1918, realizarea României Mari, sub înteleapta domnie a Regelui Ferdinand. Începutul l-a facut Basarabia , stravechiul pamânt românesc dintre Prut, Nistru, Dunare si Mare, care s-a unit cu România la 27 Martie 1918, deci acum 87 de ani. Citeste tot articolul

Actul care consfiintea unirea Basarabiei cu tara-mama în 1918

Declaratia de Unire a Basarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie 1918

Harta interactivã a României dintre cele douã rãzboaie mondiale, care descrie amãnunţit judetele din România Mare...

Regiunile istorice ale României

Principatele române în secolul XV

Harta României în vremea lui Mihai Viteazu

Harta României întocmitã la 1855 de Cesar Bolliac

Harta politicã actualã

Istoria Basarabiei de Valentin HOSSU-LONGIN si Ruxandra SANDRU

"Prutul esta ni disparti,/ Prutul esta n-are moarte?/ Dar ne-om pune noi candva/ Si cu gura l-om seca"...

Sute de tratate de istorie, manuale scolare, cronici, studii si chiar legende fixeaza inceputurile spatiului de la est de Carpati inca din mijlocul secolului al XIV-lea, cand voievozii maramureseni Dragos si apoi Bogdan trec muntii, primul pentru a crea o "marca de pavaza" impotriva tatarilor care atacau Transilvania, al doilea pentru a scapa de suzeranitatea regelui ungar Ludovic I. Bogdan Voda de Cuhea, de pe malul raului Iza, urmat de mai multi osteni, rude si prieteni, trece prin Pasul Prislop si sprijinit de feudalii localnici din bazinul Siretului si Prutului declara independenta Moldovei, in 1359. Citeste tot articolul precum şi varianta sa lungă

stefan cel mare Basarabia

Basarabia şi Bucovina: Destinul tragic al unor provincii româneşti
Sursa: Revista "Historia", an VI, nr.60, decembrie 2006

Câteva date reprezentative din istoria Basarabiei si Bucovinei :
1470 (20 august) - Oastea moldoveana învinge la Lipnic, pe Nistru, pe tatari
1479 - Stefan cel Mare ridica pe malul stâng al Dunarii Cetatea Chilia Noua, la care au participat 800 de zidari si 17000 de ajutoare
1497 - Stefan cel Mare îi zdrobeste pe polonezi în lupta de la Codrii Cosminului, în apropiere de Cernauti
1552 - Petru, un fiu nelegitim al lui Bogdan al III-lea, originar din Lapusna, ajunge domn al Moldovei, sub numele de Alexandru Lapusneanu
1616-1620 - Orheenii se rascoala împotriva domnitorilor impusi de Poarta
1715 - Hotinul, ocupat de otomani înca din anul 1713, devine raia ruseasca
1758 - Ultima navalire a tatarilor pe teritoriul românesc, în zona Bugeacului
1775 (7 mai) - Conventie turco-austriaca, prin care Polonia cedeaza Imperiului Habsburgic Bucovina
1777 (1 octombrie) - Pentru ca nu consimtea sa cedeze Bucovina, domnitorul Grigore Ghica al III-lea este executat din ordinul sultanului
1812 (16 mai) - Pacea ruso-turca de la Bucuresti, prin care Imperiul Tarist intra în posesia teritoriului cuprins între Prut si Nistru
1813 - Este înfiintata Eparhia Chisinaului si Hotinului
1818 - Orasul Chisinau devine capitala Moldovei
1826 (25 octombrie) - Semnarea Conventiei ruso-otomane de la Akkerman (Cetatea Alba)
1848 (20 mai) - Adunarea Nationala de la Cernauti formuleaza un program de 12 puncte
1848 (18 septembrie) - La Institutul Teologic si la Liceul Latino-german din Cernauti se introduce limba româna
1856 - În cadrul Congresului de Pace de la Paris, marile puteri hotarasc retrocedarea sudului Basarabiei, catre Moldova
1860 - Bucovina e reunita cu Galitia prin decret imperial
1865 (ianuarie) - din initiativa episcopuluiMelchisedec al Dunarii de Jos, se realizeaza unirea bisericii Basarabiei cu cea a vechii Moldove, noul sediu fiind stabilit la Ismail
1875 - Inaugurarea Universitatii din Cernauti, cu trei facultati: Teologie, Drept si Filosofie
1877 (3 ianuarie) - Rusia si Austro-Ungaria încheie o conventie secreta, prin care prima urma sa reintre în posesia sudului Basarabiei (judetele Cahul, Ismail si Bolgrad)
1878 - Sudul Basarabiei revine Rusiei, conform hotarârii Congresului de la Berlin
1892 (24 februarie) - Se înfiinteaza Partidul National Român din Bucovina
1906 (1 decembrie) - În urma solicitarii clerului basarabean, limba româna este acceptata ca obiect de studiu la Seminarul de Teologie de la Chisinau
1914 (2 septembrie) - Orasul Cernauti este ocupat de trupele rusesti
1917 (8 iulie) - Trupele Puterilor Centrale ocupa orasul Cernauti
1917 (octombrie-noiembrie) - Se desfasoara la ChisinauCongresul Ostasesc, ce proclama autonomia Basarabiei
1917 (noiembrie-decembrie) - Sfatul Tarii proclama Republica Democratica Moldoveneasca
1918 (10 ianuarie) - Trupe ale armatei române trec Prutul, la chemarea oficialitatilor basarabene fiind întâmpinate cu entuziasm de populatie
1918 (24 ianuarie) - Sfatul Tarii proclama independenta RDM
1918 (27 martie) - Sfatul Tarii hotaraste Unirea Basarabiei cu România
1918 (9 aprilie) - Regele Ferdinand semneaza decretul regal cu privire la Unirea Basarabiei cu România
1918 (15 noiembrie) - Congresul General al Bucovinei hotaraste Unirea acestei provincii cu România
1918 (18 decembrie) -Regele Ferdinand semneaza decretul privind Unirea Bucovinei cu România
1920 (28 octombrie) - Prin Tratatul de la Paris se recunoaste pe plan international Unirea Basarabiei cu România, în afara de Ucraina si Rusia
1923 - "Memoriu al românilor din Transnistria", prezentat la Societatea Natiunilor, prin care se afirma necesitatea crearii Republicii Autonome Socialiste Moldoveneasca pe malul drept al Nistrului
1924 - Se proclama RASSM
1925 (19 aprilie) - La Balta are loc un congres al Comitetului Central Executiv al RASSM. Se introduce conceptul fals de "limba moldoveneasca" ca un artificiu al strategiei sovietice de a izola Basarabia de România
1932 - Comitetul românilor din Transnistria trimit un Protest societatii Natiunilor împotriva macelului românilor din Transnistria. Se mentioneaza aici un numar de 700000 de români în regiunea Kamensk-Podolisk
1939 (23 august) - a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, pactul de neagresiune germano-sovietic, al carui protocol secret prevedea anexarea la URSS a Basarabiei si Bucovinei de Nord
1940 (26 iunie) - URSS adreseaza României un ultimatum, cerând retragerea armatei române de pe teritoriul Basarabiei si Bucovinei de Nord
1940 (28 iunie) - Armata Rosie ocupa Basarabia
1940 (2 august) - Lege prin care Basarabia este anexata la URSS
1940-1941 - În jur de 300000 de români din Basarabia si Bucovina de Nord sunt deportati în Siberia si Asia Centrala de catre sovietici
1941 (iunie-iulie) - Armata româna reocupa Basarabia
1941 - Transnistria este organizata de catre administratia româna
1944 - Trupele sovietice reinvadeaza Basarabia si Bucovina iar Moldova orientala devine Republica Socialista Sovietica Moldoveneasca.

Basarabia si Bucovina - drum de glorii, drum de jale în istoria nationalã - Prof. Ion R. Popa
Istoria Basarabiei de Paul Goma

Limba românească ne-a ţinut împreună ca naţie prin haosul Istoriei României Mari - Angela Ţapu

Nu se poate separa timp de secole istoria Basarabiei de istoria Moldovei pentru ca la începuturi vorbim de acelasi teritoriu, si mi se pare firesc sa încep aceasta istorisire neconventionala privind soarta teritoriului ce se cheama azi Republica Moldova si caruia noi îi spunem înca “Basarabia” , cu începuturile Moldovei ca stat locuit de români.

Dar nu vreau sa intru în amanunte si o sa ma straduiesc sa nu va prezint o istorie arida, cu date si nume de domnitori ci o istorie vie si extrem de interesanta cum si este de fapt. continuare

RĂZBOIUL DIN TRANSNISTRIA::

PODUL DE FLORI:

pod de flori

Apropierea celor două state româneşti formate după căderea Uniunii Sovietice a început în Basarabia prin milioane de oameni ce doreau Unirea cu România. Una din cele mai reprezentative transpuneri ale acestei dorinţe a fost episodul "Podul de flori". Pe 6 mai 1990, peste un milion de români de o parte şi de alta a Prutului au venit la graniţa existentă şi astăzi pentru a-şi manifesta apropierea faţă de fraţii de pe malul celălalt. Peste acest episod, şi peste sutele de mii de români ieşiţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău s-a aşternut uitarea, impusă şi de politicienii de origine sovietică care au pus mâna pe putere în ambele state. Câteva articole despre relaţiile româno-române din ultimii 17 ani:

Lipsa de informare, îndobitocirea sistematică promovată cu insistenţă de o bună parte a mass-mediei româneşti, contactele directe ca şi inexistente ne-au făcut pe mulţi dintre noi să privim Basarabia ca pe o ţară străină iar pe românii basarabeni ca pe un fel de verişori de gradul al-II-lea, mereu ceva mai săraci şi un pic mai proşti decât noi, care vorbesc o limbă română "light", aşa cum explica recent ministrul nostru de externe unor oficiali europeni. După 1990 ne-au legat podurile dar ele au durat doar pîna cînd florile s-au ofilit... în 1992, cînd noi ne bucuram încă de televizoarele color si blugii adusi de "tînara democraţie", nedîndu-ne încă seama că am mizat pe o carte pierzătoare, ei mureau la Nistru, apărându-şi casele şi familiile. continuare