|
«Basarabia e pãmant românesc.
E pãmîntul lui Ştefan cel Mare.
Îmi pare rău, eu sunt mai savant ca Ştefan cel Mare. Dar,
pe lîngă el, eu sunt un măturător.
Şi n-am eu dreptul să renunţ la pământul ăsta.
Dacă-mi scoateţi ochii, se găseşte vreun român
să mã ducă la mâncare, la culcare şi să-mi
dea să mănânc.
Şi nici atunci nu recunosc că Basarabia
e rusească.»
...Petre Tuţea
 |
Basarabia - PĂMÂNT ROMÂNESC de Sandu
Balţescu |
 |
Plai românesc, parte de Rasarit a Tarii Moldovei, a lui
Stefan cel Mare, a strabunilor si urmasilor sai, Basarabia a fost
anexata puterii rusesti în mod abuziv, la început
de secol XIX. Mutând hotarul, împotriva celor firesti
dela Nistrul învolburat, strajerul pazitor de veacuri al
tuturor navalirilor, si a vitregiilor timpurilor, la Prutul linistit,
purtator de datini si traditii românesti, s-a facut nu numai
o mare nedreptate, ea este ca o taietura adânca si dureroasa
în trupul viu al natiunii române.
În jocul diplomatic al Marilor Puterii, Tarile Române
erau sub controlul Portii otomane dar aveau un asa-zis protectorat
rusesc în fata ei. În timpul razboiului din 1806 -
1812 dintre Rusia si Imperiul Otoman, la întrevederea din
1808 de la Erfurt, Napoleon I Bonaparte a sprijinit ideea tarului
Alexandru I (1801-1825) de a ocupa Tarile Române. Datorita
unor complicatii diplomatice si a rezistentei Portii Otomane l-au
determinat pe tar sa se margineasca doar la Moldova , pâna
la Siret, iar apoi numai pâna la Prut .
În tratativele de pace de la Bucuresti din 1812, purtate prin
intermediul bogatului negustor Manuc-Bei, dragomanul Dumitrache
Moruzi a fost cumparat cu bani grei de catre rusi tainuind sultanului
o scrisoare a lui Napoleon care informa poarta despre începutul
campaniei sale împotriva Rusiei. Prin pacea de la Bucuresti
din 1812, teritoriul dintre Prut si Nistru a fost anexat de Rusia
sub denumirea de Basarabia.
Mentionam ca tarile române au devenit vecine prin Nistru cu
rusii abia în 1792 în timpul domniei împaratesei
Ecaterina a II-a (1763-1796) sotia lui Petru al III-lea. Dupa ce
îsi asasineaza sotul, ea conduce destinele Rusiei si anexeaza
de la Polonia Lituania iar de la Turci Crimeea, întinzându-si
stapânirea pâna la Nistru.
Traversând un secol, Basarabia înstrainata, cu statut
de „gubernie” în cadrul Imperiului Romanovilor, confruntata
cu mari incercari de deznationalizare si colonizare cu populatie
slava, a stat lânga trupul mamei s'a întristat, a suferit
s-a bucurat, a admirat, si a sprijinit asa cum s-a putut, Unirea
Principatelor Române, Razboiul de Independenta, declararea
României Regat, cu speranta nestramutata ca într-o zi
se va întorce acasa.
Evenimentele I-ului razboi mondial, au fost intâmpinate de
Basarabia cu dorinta arzatoare de a se reuni în fapt si în
cuget cu trupul românesc. A fost prima din provincii care
a inaugurat procesul maret de întregire nationala a statului
român, astfel ca, in 25 Septembrie 1917, s-a constituit organul
reprezentativ numit Sfatul Tarii. Forul coordonator a fost Consiliul
Directorilor, iar presedinte ales Ioan Inculet.
Dupa 6 luni de pregatiri febrile, la 27 Martie 1918 orele 5 p.m.
a avut loc Adunarea Sfatului Tarii. În sala au fost prezenti
toti membrii cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru
Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui
Ferdinand, fauritorul României Mari. Într-un entuziasm
general s-a declarat unirea Basarabiei cu tara mama.
A urmat o perioada interbelica când România în
granitele ei firesti se bucura de respect si consideratie în
Europa si în lumea toata.
Dar o alta lovitura, prin odiosul tratat Ribbentrop-Molotov, din
Iunie 1940 Basarabia a fost din nou rapita. Îndura arestari,
deportari, munci fortate, familii dezmembrate, biserici pustii,
cimitire fara cruci.
Sfârsitul anilor '80, vesteste caderea comunismului, iar Basarabia
devine independenta. Asa cum era firesc, puterea dela Bucuresti
trebuia sa-si aduca fratii acasa. Multumindu-se cu actiuni sentimentale,
Basarabia s-a trezit iar singura si parasita. Noi si vechi structuri
de tip securisto-comuniste, pun stapânire pe ea.
|
Un scurt istoric scris de prof. dr. Cezar Vasiliu
(Universitatea Sherbrooke - Canada): |
|
Istoria fiecarui popor consemneaza momentele principale ale aparitiei,
dezvoltarii si realizarii sale. Daca ar fi sa cautam un an providential
pentru noi, românii, apoi fara îndoiala acesta este
1918, realizarea României Mari, sub înteleapta domnie
a Regelui Ferdinand. Începutul l-a facut Basarabia, stravechiul
pamânt românesc dintre Prut, Nistru, Dunare si Mare,
care s-a unit cu România la 27 Martie 1918, deci acum 87
de ani.
Basarabia a facut parte de la început din statul moldovean
creat în 1359, având granita rasariteana pe Nistru....
în continuare
Declaraţia
de Unire a Basarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie 1918
|
Zilele Basarabiei - un articol de Valentin HOSSU-LONGIN
si Ruxandra SANDRU |
|
Sute de tratate de istorie, manuale scolare, cronici, studii
si chiar legende fixeaza începuturile spatiului de la est
de Carpati înca din mijlocul secolului al XIV-lea, când
voievozii maramureseni Dragos si apoi Bogdan trec muntii, primul
pentru a crea o "marca de pavaza" împotriva tatarilor
care atacau Transilvania, al doilea pentru a scapa de suzeranitatea
regelui ungar Ludovic I. Bogdan Voda de Cuhea, de pe malul râului
Iza, urmat de mai multi osteni, rude si prieteni, trece prin Pasul
Prislop si sprijinit de feudalii localnici din bazinul Siretului
si Prutului declara independenta Moldovei, în
continuare
- Ard
malurile Nistrului de Constantin Virgil Gheorghiu -Reportaj
de razboi din teritoriile dezrobite. Insemnarile descriu crimele si
teroarea, jaful, devastarile si distrugerile facute de evrei la retragerea
peste Nistru. Insemnarile descriu fapte cutremuratoare si de neinchipuit,
savârsite de bolsevici. Cartea a fost editata la editura GEEA,
Bucuresti, 1993. Cartea este oferita in format pdf (485 k)
|
